Frăţia Creatorilor

Vă rugăm să vă logaţi sau să vă înregistraţi.

Conectare cu nume utilizator, parolă şi durata sesiunii
Căutare avansată  

Stiri:

------------
Dacă aveți cunoștință de evenimente care pot fi promovate în această secțiune, le puteți anunța prin email pe adresa forum@drumulinvingatorilor.ro.
Acţiuni de anvergură / Acțiuni economice / Un milion de hectare de livezi și vii cu struguri de masă , în 10 ani
Apeluri foarte importante! / Manifest pentru reformarea statului român - Varianta actualizată a "Programului pentru prevenirea genocidului din România"

Sunt   de anunţuri în secţiunea de reclame gratuite:
Pentru accesul rapid, selectaţi anunţul care vă interesează, din lista de mai jos:
 

Autor Subiect: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS  (Citit 7509 ori)

Paul Baisan

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 105
  • Data şi locul naşterii: 23.10.1971
  • Localitatea de domiciliu: Bacau
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Coordonator
CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« : Noiembrie 16, 2010, 09:44:22 »
Cultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul secolului 20, primele mentionari referindu-se la culturi in Germania si Franta.

In anul 1910 Matruchot in Franta obtine primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.

De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.

Metoda Vessey : practicarea culturii pe lemn de esenta moale, constituite in plantatii, perioada de productie desfasurandu-se pe 2-4 ani.

Metoda Toth si Gyurko : pe ciocalai de porumb

Metoda Gerber : exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri

Metoda Zadrazil si Schneidereit: amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere

Metoda Block, Tsao si Han : rumegus de salcam si faina de ovaz.

In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul 1973 la I. S. Arad si la ferma Mogosoaia a I. C. L. F. Vidra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se stabili cea mai adecvata tehnologie, folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri agricole (ciocalai de porumb, vrejuri de soia, de mazare, paie de grau).
Cercetarile efectuate in acest sens de Florica Trandaf si colab (1974-1976), de N. Mateescu si colaboratorii precum si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai reusite retete de compostare, cu aplicabilitate in conditii de productie:
- vrejuri de soia 66% + ciocalai de porumb 34%;
- ciocalai de porumb 92% + orz boabe 8%;
- ciocalai de porumb 66% + vrejuri de soia 34%;
- paie 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%;
- ciocalai de porumb 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%.

In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative.
Prog. H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv.
Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida.
Se mai cultiva Stropharia rugosa si Coprinus comatus. Pentru diversificarea sortimentului, s-au intreprins cercetari in anul 1986 de catre dr. N. Mateescu, Ioana Tudor si V. Zagrean privind stabilirea tehnologiei de cultura si de producere a miceliului pentru Pleurotus major-caju si Pleurotus cornucopiae, ciuperci xilofage termofile.
Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara.
Pana in prezent tehnologia de cultura a fost imbunatatita permanent, incat tari ca Italia, Franta, Ungaria, Germania, Polonia, Japonia, dispun de o experienta bogata in acest domeniu, fapt ce a facut ca ciuperca Pleurotus sa se cultive pe suprafete mari, atat de catre amatori cat si in sistem intensiv industrial.
Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina. In cazul folosirii rumeguslui si a ciocalailor de porumb se recomanda adaugarea de surse de azot organic, care imbunatatesc calitatea substratului si contribuie la realizarea de productii mari.
Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea utilizata la ciuperca Agaricus, cu deosebirea ca nu se executa gobtarea, deoarece se urmareste realizarea unei suprafete maxime de contact cu atmosfera, pentru o fructificare abundenta.
Asezarea substratului nutritiv se poate face sub forma de biloane, amenajate pe sol sau pe stelaje, in straturi plane si in lazi de PVC sau lemn. Delmas si colab, arata ca datorita modului de crestere a ciupercii, piciorul avand o pozitie excentrica fata de palarie, unii cultivatori aseaza substratul ca un perete (pe verticala) in grosime de 40 cm. In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 90-100 kg/m2/an sau 120-170 kg ciuperci/tona de substrat proaspat.
Ferri (1979) si Szudyga (1973) arata ca, datorita unor greutati pe care le ridica pentru amatori pregatirea substaratelor nutritive si a miceliului granulat, ciuperca Pleurotus se poate cultiva si pe trunchiuri sau bucati de diferite esente lemnoase.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag, plop, carpen si nuc. Mai putin se folosesc cedrul, salcia, ciresul si stejarul, iar artarul si arinul sunt necorespunzatori. Inainte de infiintarea culturii, materialele amintite, care indeplinesc rolul de support pentru inocularea miceliului si cresterea ciupercilor, se pregatesc dupa o tehnologie speciala. Pentru 100 kg de material lemnos se folosesc 2,5 litri de miceliu sub forma de solutie de inocul. Ciupercile incep sa se formeze cand temperatura in aer este de 15 °C. (I. Ceausescu)

Caracteristicile morfologice ale ciupercilor Pleurotus

Ciuperca este constituita dintr-o parte subterana, numita miceliu, si o parte aeriana denumita basidiofruct sau carpofor. Miceliul este partea vegetativa care creste in substratul nutritiv celulozic. El este format din hife, sau filamente miceliene.
Carpoforul este alcatuit din picior si palarie.
Ciupercile Pleurotus au piciorul situat marginal fata de palarie, adica au un picior excentric.
Lamele basidiale se coboara de la marginea palariei pe aproape toata lungimea piciorului.
Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila. Astfel, la Pleurotus ostreatus este neagra-violacee, brun-inchis, cenusie sau verzuie. La Pleurotus florida palaria este rosiatica, albicioasa, crem sau cenusie.
Piciorul este de regula scurt, inserat lateral, robust.
Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.

Caracteristicile acestor specii sunt urmatoarele:

- Pleurotus ostreatus are palaria in forma de cochilie de scoica, de culori diferite, de la violaceu la alb-brun. Lamele sunt decurente, anastomozate. Sporii sunt de culoare violacee. Piciorul este alb, inserat lateral, scurt. Aparitia se face in buchete. Au miros si gust placut.

- Pleurotus cornucopiae se mai numeste buretele cornet, prezinta palaria in forma de cornet, de culoare galbena pana la brun-inchis. Lamele se prelungesc pana la baza piciorului. Piciorul este alungit si puternic curbat. Aparitia se face in buchete. Ciupercile au un miros dulceag tipic.
- In natura, Pleurotus cornucopiae apare pe esente lemnoase de la 15-20 mai pana la 15-20 iulie.
Cultura pura s-a obtinut in Franta in 1977.
Capacitatea de crestere a miceliului secundar din cultura pura pe mediul malt-agar este inferioara celei de Pleurotus ostreatus, si asemanatoare cu Pleurotus florida. Acest miceliu se cultiva usor pe medii granulate formate din boabe de cereale.
Basidiofructele apar in buchete cu punct de insertie comun. Din faza de primordii, basidiofructele ajung la maturitatea comerciala in 4-6 zile, respectiv in faza de cornet inchis cu marginile plate.
Ciuperca prezinta pileusul de forma alungita. Formarea carpoforilor se produce in masa in conditii de luminozitate de 18 ore, cu intensitatea de 600 lucsi, la o temperatura de 17-20 °C si o umiditate relativa a aerului de 70-90%.
In unele conditii de cultura, in sere neumbrite stipesul se prezinta puternic alungit.
Ciuperca se cultiva pe substrat celulozic format din ciocalai de porumb zdrobiti 50-70%, paie tocate 10-15%, rumegus de foioase 10-30% in amestec cu deseuri de bumbac sau frunze de foioase 5-10%.
Substratul rezultat cu o umiditate de 60-70% este dezinfectat termic 24h la 60 °C, sau 4h la 80 °C.
Spre deosebire de celelalte specii cultivate de Pleurotus, Pleurotus cornucopiae nu este sensibil la procese de fermentare eventual declansate in substratul celulozic.
Insamantarea miceliului granulat se face in proportie de 3% fata de substratul nutritiv celulozic repartizat in saci din polietilena cu capac de 15-17 kg/sac sau in lazi mici de 10 kg, cu capac, tapetate cu folie din polietilena.
Impanzirea miceliului in substrat se desfasoara in 26 de zile la 14 °C, aparitia primordiilor se produce fara soc termic, dupa care se indeparteaza folia de polietilena.
Recoltarea s-a efectuat la 30-35 zile de la insamantare, daca temperatura de incubare a fost mai mare de 20 °C.
Pleurotus florida se numeste si buretele rosiatic. Prezinta palaria de culoare alba, bruna sau crem. Lamele sunt putin decurente si nu sunt anastomozate. Sporii ciupercii sunt albi. Piciorul este inserat lateral si destul de lung. Prezinta o structura mai fina decat Pleurotus ostreatus.
Ciupercile Pleurotus florida sunt lipsite de velum si din aceasta cauza eliberarea sporilor se face pe masura ce palaria se formeaza.
Marginea palariei este la inceput rulata si apoi se deruleaza pana devine dreapata, marcand momentul maturitatii comerciale.

Pleurotus major-caju se mai numeste pastravul brun. Cresterea miceliului pe boabe este identica cu tehnologia descrisa la Pleurotus cornucopiae.
Basidiofructele, la temperaturi mai mici de 20 °C, prezinta pileusul lamelor si textura cornoasa. La temperaturi mai mari de 20 °C, dimensiunile pileusului cresc. Forma lui este de cochilie de scoica, cu lamelele basidiale total decurente si stipesul dispus simetric fata de pileus.
Perioada de formare a unui masidiofruct matur este de 6 zile. Prin depasirea maturitatii culoarea bruna a basidiofructului vireaza in cenusiu.
Stipesul este alb, mai mic decat la alte specii de Pleurotus.
Retete de substrat pentru cultivarea Pleurotus major-caju:

- ciocalai 12%
- coceni porumb 40%
- vreji de soia 40%
- orz 8%

sau

- ciocalai 80%
- paie 12%
- orz boabe 8%

Perioada executarii culturii de Pleurotus

Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care fructifica la temperaturi de pana la 25 °C; Pleurotus ostreatus sau buretele vanat, Pleurotus cornucopiae care fructifica la temperaturi asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus major-caju, care fructifica in jurul valorii de 20 °C.

Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus

Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii auxiliare si amendamente.
Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina, fapt pentru care au primit si denumirea de ciuperci xilofage. Substratul nutritiv pentru bureti nu va trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul culturii de Agaricus bisporus, ci un material celulozic bogat in polizaharide si lignina, sarac in saruri minerale esentiale (N, P, K).
Din experienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune rezultate urmatoarele materiale:
- Materii prime: rumegus de foioase, talas de foioase si conifere, frunze de foioase, scoarta de copaci, paie de grau, orez, ciocalai de porumb, coji de floarea soarelui, gunoi de oi, gunoi de porc.
- Materii auxiliare: deseuri de hartie, tarate de grau, faina de porumb, boabe de orz, deseuri de bumbac, in, canepa.
- Amendamente: varul pasta administrat de consistenta unei smantani, sau carbonat de calciu (creta furajera)

Rumegusul indicat este cel de foioase (fag, stejar, plop), care in componenta viitorului substrat nutritiv va trebui sa prezinte urmatoarele calitati:
- rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea de rumegus
- sa nu fie intrat in fermentatie, cu o culoare bruna sau neagra
- sa nu contina corpuri straine (sticla, fier, plastic)
Talasul indicat este de asemenea cel de foioase, cu urmatoarele caractere:
- sa fie de dimensiuni mici, ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului celulozic
- sa nu fie innegrit, cu inceput de fermentare
Rumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in hidrati de carbon reprezentati prin celuloza, hemiceluloza si lignina, care constituie hrana de baza a ciupercilor Pleurotus.
S-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumegus de foioase.
Frunzele de foioase utilizate sunt cel mai adesea de stejar si fag.
Acestea trebuie sa fie stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii, care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor fermentative.
Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelungata, vor trebui sa fie ferite de ploi sau alte intemperii, depozitate fie in vrac, fie in saci de hartie sau panza. Aceleasi conditii de depozitare sunt valabile si pentru rumegus si talas.
Scoarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura buretilor. Ea poate fi obtinuta in urma prelucrarii trunchiurilor in exploatatiile forestiere, fiind considerate deseu sau materie prima secundara.
Comparativ cu paiele de grau, ciocalaii de porumb sau vrejurile de floarea soarelui si soia, scoarta de copac contine atat substante proteice cat si hidrati de carbon in cantitati sporite.
In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca xiloza, arabinoza, glucoza, manoza si galactoza sunt prezente in cantitati insemnate fapt ce ridica valoarea nutritiva a acestui material.
Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon, Sunt utilizate atat cele provenite din baloti, cat si cele tocate la dimensiuni de pana la 10 mm.
Trebuie evitata tocarea prea fina a paielor, intrucat substratul care va rezulta va fi foarte compactizat, cu o posibilitate redusa de ventilatie si retinere a apei, iar productia de ciuperci va fi mai scazuta.
De regula, se folosesc la formarea substratului atat paie tocate, cat si paie netocate in proportii egale.
Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea unei structuri granulate a substratului nutritiv celulozic, factor de prim ordin in declansarea fructificarii micveliului.
Ca si celelalte materii prime, paiele trebuie sa nu fie umezite, mucegaite sau intrate in fermentatie.
Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Pentru folosirea ciocalailor de porumb la formarea substratului nutritiv, acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil la dimensiuni de 8-10 mm. Este indicat sa fie evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-3 mm deoarece ca si in cazul paielor, se creeaza conditii pentru formarea unui substrat nutritiv foarte compact si fara o structura granulara.
Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa hidrati de carbon contine si proteine. Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri, precum si in amestec cu paiele de porumb, rumegusul de foioase sau in amestec numai cu un material auxiliar, respectiv boabele de orz. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb depinde in mare masura calitatea viitorului substrat nutritiv.
Gunoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in pregatirea substratului pentru cultura buretilor. Este necesar in special pentru aportul de substante proteice.
Este indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. In caz ca se urmareste folosirea dupa o perioada mai indelungata se va proceda la uscarea si apoi la macinarea lui.
Substratul nutritiv care contine gunoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic 72 de ore la temperaturi de 60-65 °C, atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor, cat si pentru eliminarea amoniacului, factor inhibitor al cresterii miceliului. De remarcat este faptul ca amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in care se foloseste gunoi de grajd.
Hartia se foloseste atat cea de ziar, cea din gospodarie cat si cea provenita din deseurile de la tipografii. Nu necesita tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost, dupa o imbibare in prealabil.
Hartia nu trebuie sa fie mucegaita, de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare.
Taratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici, 5-10%, pentru aportul de substante proteice pe care il aduc.
Orzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat, omogenizat in masa de substrat celulozic.
Se prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz.
Unii cultivatori considera orzul, ovazul, taratele sau malaiul drept un component obligatoriu al substratului nutritiv pentru cultura buretilor, insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si fara aceste componente.
Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component auxiliar al substratului celulozic pentru ciuperci. Sunt bogate in hidrati de carbon, dintre care celuloza depaseste 80%. In 1980 studii efectuate de N. Mateescu, G. Ionita, I. Groza si Ana Badita au demonstrat importanta surselor de azot organic in culturile de ciuperci, si recomandau utilizarea fainurilor din seminte de bumbac si de soia, in proportie de 6-8 g/1 kg substrat in cazul fainii de bumbac si 2-4‰ in cazul soiei. Sporurile de productie mentionate au fost de 2,5-3 kg/m2
Amendamentele (varul sau creta furajera) sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv pentru ciuperci. Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea mucegaiurilor, dintre care cel mai daunator este Trichoderma.
Trichoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica, care prefera o reactie mai acida a substratului, cu pH-ul 4-6, fapt pentru care se administreaza calciu. In urma aplicarii amendamentului de calciu, pH-ul va trebui sa fie slab, acid sau slab alcalin.
Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, sau din pricina contaminarii anterioare a substratului.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide, arata F. Trandaf in cercetari efectuate in anul 1989:


Benlate 0,1%
Bavistin 0,1%
Topsin M70 0,1%
Morestan 0,05%

Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf)
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic:
- incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore, de 70 °C/36 ore sau 60 °C/48 ore.
- turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
- utilizarea unui generator de abur de joasa presiune
Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 80 °C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.
Dupa tratament amestecul se va raci la 20-25 °C si abia apoi se va aseza in straturi si se va inocula.
Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile. (N. Mateescu)

Asezarea substratului in vederea inocularii cu miceliu

Tehnicile de cultura sunt in cazul folosirii amestecului de substrat:
1) asezarea substratului in saci de polietilena perforati, asezati ori direct pe pardoseala incintei ori ridicati pe stelaje din beton. Mai pot fi asezati in lazi dispuse dupa cum permite spatiul.
2) executarea de biloane cu baza mare, nu mai groase de 20 cm
3) trecerea substratutlui in ghivece sau in alte recipiente
4) executarea unor pereti, pe schelet metalic executat din profil metalic si plasa de sarma, pe care se va aseza substratul. Aceasta tehnica permite o importanta economie de spatiu, fiind indicata in cazul culturii intensive.

In cazul utilizarii esentelor lemnoase, se vor utiliza speciile: plop, mesteacan, salcie, tei, mar. Cresterea si fructificare se prelungeste pe mai multi ani, cu un randament de 15-20% in raport cu greutatea materialului lemnos. Lemnele utilizate sunt crengi cu diametrul mai mare de 7 cm. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat, N. Mateescu recomanda executarea unor santuri drenate in care sa se aseze crengile inoculate si apoi sa se acopere cu folie din polietilena (sau alt material izolant) si se va acoperi cu pamant. Spre deosebire de amestecul celulozic unde raportul de inoculare era de 3%, aici raportul va fi de 1-1,5% din greutatea substratului.
Inocularea se face in doua etape : o inoculare interna si o lata de suprafata. Pentru cea interna, crengile se sectioneaza (rondele circulare sau pene scoase din trunchi), se inoculeaza manual cu miceliu, apoi se reataseaza cu cuie sau sau sarma. Butucii astfel inoculati se pun in sant in pozitie orizontala sau oblica, si se va proceda la insamantarea de suprafata, prin depunerea de miceliu intre lemne si pe suprafata lor.
Peste trunchiurile astfel inoculate se vor depunde ramuri, crengi, coceni, etc, si apoi se va acoperi santul. Aceasta lucrare se face in luna aprilie, si pe perioada verii se uda periodic, pentru satisfacerea conditiilor de umiditate.
In septembrie butucii se scot din sant intr-un loc adapostit si umbros, si vor fi ingropati 10 cm in pamant, pe verticala. Pamantul din jurul lor se va uda saptamanal.
Recolta debuteaza la inceputul lui octombrie si se prelungeste pana la primele geruri.
Tehnologia se poate relua timp de 3-4 ani, utilizand aceleasi trunchiuri.

Miceliul - inocularea, incubarea, fructificarea

In anul 1905, americanul B. M. Duggar, la Departamentul de Agricultura al US, a dezvoltat prima metoda de cultura in vitro pentru obtinerea de material inoculant in vederea cultivarii ciupercilor comestibile. Tot atunci s-au obtinut si primele linii pure, prin clonari si incrucisari.
Tehnologia este modernizata in anul 1933, de catre Sinden.
Miceliul pe support granulat a fost fabricat pentru prima data la noi in anul 1973, la ferma Mogosoaia din ICLF-Vidra.
In functie de tehnologia de cultura aleasa, miceliul se poate amesteca direct cu substratul care apoi se aseaza in straturi plane, sau se insamanteaza manual in cazul utilizarii brichetelor, la capetele acestora, fie se presara manual stratificat, in cazul executarii unor biloane.
Miceliul se va procura imediat inainte de inoculare, pentru a se evita degradarea lui sau eventualele contaminari accidentale.
Doamna F. Trandaf mentioneaza printre contaminantii specifici ai miceliului speciile: Ustilago, Tilletia, Penicillium, Aspergillus, Alternaria, Trichoderma, Neurospora, Mucor, Rhizopus, Fusarium, Epicoccum.
Ca masuri de prevenire, dansa recomanda:
- achizitionarea de cereale sanatoase, din culturi neinfectate
- spalarea cerealelor si aplicarea unui tratament termic de 30 °C, pentru sensibilizarea miceliului de Ustilago si Tilletia aflat in embrionul semintelor, si apoi trecerea la 50-52 °C, timp de 10 minute, pentru distrugerea acestora
- stabilirea unui raport echilibrat apa/boabe cereale (50-55%)
- prezenta unor filtre de aer in incinta de productie
- insamantarea sa se faca in conditii aseptice, la o hota cu flux laminar si respectarea conditiilor stricte de igiena (Florica Trandaf)

Inocularea se face la temperaturi care tin de specia de Pleurotus utilizata, dar si de temperatura folosita la dezinfectarea substratului. Daca s-au folosit temperaturi ridcate, peste 70 °C, la inoculare va fi necesara o temperatura de 18-20 °C. Daca la dezinfectare s-a folosit o temperatura mai scazuta, de 60 °C, la incubare se va respecta o temperatura de 22-24 °C. In nici unul din cazuri nu se va depasi temperatura de 30 °C, iar umiditatea relativa a aerului va fi de 80-85%.
Substratul nutritiv va fi impanzit de miceliu peste aproximativ doua saptamani, timp in care se asigura o luminozitate de 40-60 lucsi (un tub neon de 45 W, amplasat din 2 in 2 m) timp de 8-12 ore pe zi daca spatiul este inchis. Nu este cazul in cazul serelor, cand se va evita o lumina prea puternica, si se vor utiliza rogojini. De asemenea se va asigura o ventilatie corespunzatoare si o temperatura optima, in functie de specie. Cand suprafata stratului nutritiv este alba (datorita primordiilor), se taie folia de polietilena.
Sacii sau brichetele, precum si laditele, se aseaza suprapus. Inductia fructificarii se face cu sau fara soc termic. Socul termic are loc la 15 zile de la insamantare si se face pentru accelerarea declansarii recoltei. El consta in scaderea temperaturii cu 5 °C fata de temperatura normala de incubare, timp de 10 zile. Unii cultivatori scad perioada la 2 zile, cu scaderea temperaturii pana la 4-5 °C (in acest caz avem de a face cu un soc termic accelerat). Socul termic se foloseste obligatoriu doar in cazul Pleurotus ostreatus, pentru celelalte specii este facultativ.
Mentionam ca lumina nu este necesara cresterii miceliului, dar este indispensabila fructificarii. Primele ciuperci cu maturitate comerciala apar la 30-35 zile de la insamantare. Primul val se culege in decursul a 3-4 zile si reprezinta 7-14% din greutatea initiala a substratului. Primul val poate reprezenta chiar 50% din totalul productiei. In general, perioada recoltarii se desfasoara de-a lungul a 3-4 valuri, la intervale de 10-20 zile intre ele.
Pe perioada ultmelor valuri de recoltare, productia poate fi stimulata prin fragmentarea brichetelor, ceea ce impulsioneaza oarecum fructificarea. (N. Mateescu)

Valoarea nutritiva, pastrare si comercializare

Ciupercile Pleurotus constituie o valoroasa sursa de proteine. In carpoforii ciupercii se gaseste 5,8-7,5% substanta uscata, din care 4,8% substanta azotoasa, in structura careia intra aminoacizii comparabili cu cei din oua.
Ciupericile Pleurotus au si efecte benefice asupra organismului, in urma cercetarilor reiesind ca sunt indicate pentru scaderea colesterolului. (Shahdat Hossain, Michio Hashimoto, Emran Kabir Choudhury, Nuhu Alam)
Alte efecte care se mentioneaza, in afara celui de control al nivelului de colesterol sunt efectele antivirale, antibiotice, antitumorale si antiinflamatoare. De asemenea au fost realizate preparate medicinale pe baza de extract de Pleurotus, care se comercializeaza de catre firma "Fungi Perfecti".
Ciupercile Pleurotus se conserva foarte bine in stare proaspata, timp de 7-8 zile daca sunt tinute in pungi de polietilena la temperatura de 2 °C.
Studii privitoare la mentinerea ciupercilor in stare proaspata au fost effectuate de profesorii I. Burzo, N. Mateescu si I. Groza. Cercetarile au relevat faptul ca ciupercile se pastreaza corespunzator timp de 3 zile la 0 °C, la umiditate relativa 85% si 1 zi la 18 °C, la umiditate relativa de 85%. 


Sursa :  http://www.gradinamea.ro/Cultivarea_ciupercilor_Pleurotus_2706_543_1.html
Conectat

Paul Baisan

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 105
  • Data şi locul naşterii: 23.10.1971
  • Localitatea de domiciliu: Bacau
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Coordonator
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #1 : Noiembrie 17, 2010, 12:44:03 »
Alte rețete de substrat:

Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea obtinerii substratului de cultura, reprezentat prin deseuri din agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni de lemn sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru fabricarea creioanelor(China, Germania,...)sau alte obiecte ce necesita un lemn pufos si usor de prelucrat.
In anul 1910 in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.

De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.

► - pe ciocalai de porumb

► - exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare

► - amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere

► - rumegus de salcam si faina de ovaz.

In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului, incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative.
H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv.

Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida si hibrizii HK35, 421, HK37,etc.

Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara.

Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina.

Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic recomandata in general pentru productii mici de ciuperci sau consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind necesare investitii considerabil mai mari.

 In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui.

In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 170-300 kg ciuperci/tona de substrat .


Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si conditiile de microclimat.


Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.

In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti ‘tabloul' - fluxul tehnologic , respectiv etapele necesare pentru o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele care trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam activitatea , pentru a deveni mai atractiva si pe intelesul tuturor.

 Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la :

►stabilirea substratului nutritiv - reteta compost

►umectarea materiilor

►pasteurizarea termica sau chimica

►insamnatarea cu miceliu

►incubarea

►fructificarea - recoltarea ciupercilor

In continuare aveti detalii pe fiecare etapa , pentru o usoara intelegere:

 

Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite,

Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.

Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in exemplu de retete finale:

 

- paie de grau 95%

- amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5%

 

- paie de grau(orz) 90%

- tarate de grau sau faina de porumb 5%

- amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%

 

- rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90%

- ciocalai de porumb 5%

- amendament 5%

 

- ciocalai 50 %,

- rumegus 45 % ,

- amendamente 5 % .[/b]

- vrejuri de soia 65%

- ciocalai de porumb 30%

- amendament 5%

 

- ciocalai 12%
- coceni porumb 40%
- vreji de soia 35%
- orz 8%

- amendament 5%

 

- ciocalai 75%
- paie 12%
- germeni de malt (colti de orz) 8%

- amendament 5%

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica) , amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ).


Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.

Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare, deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care au avut un prim efect de pasteurizare.

De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care necesita in mod obligatoriu acest tratament.

In cultura ciupercilor in sistem clasic(gospodaresc - consum propriu), pasteurizarea se executa in diferite feluri, in functie de cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice existente.

Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem stabili o metoda de dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.:

-butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla perforata cu gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 -30 cm de fundul butoiului, formand un spatiu ce se va umple cu apa care va fi incalzita cu lemne sau un arzator pe gaz

- bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct in apa care se fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide lateral cu tabla, lasand pe fiecare parte cate doua ‘fuste' care se ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz.

In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea temperaturii , care nu trebuie sa depaseasca 90°C.


Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, din pricina contaminarii anterioare a substratului, sau conditii improprii de microclimat.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide:


-Benlate 0,1%
-Bavistin 0,1%
-Topsin M70 0,1%
-Dithane 0,2%
-Morestan 0,05%

 

Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf)
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic:
- incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore, de 70 °C/36 ore sau 60 °C/48 ore.
- turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
- utilizarea unui generator de abur de joasa presiune


Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 90 °C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.


Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inre in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile.


In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr. Bavistin la 500 kg material.

Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21°-24°C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.

Sursa:  http://pleurotus.daky.ro/ciuperci_pleurotus.htm

Conectat

Calin Rotaru

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 35
  • Data şi locul naşterii: Arad, 02 ian. 1980
  • Localitatea de domiciliu: Arad
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Psihologie
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #2 : Mai 26, 2011, 02:21:45 »
Buna ziua dragilor.
Studiez de cateva ore situ si ma minunez. Pe bune sunt atatea idei minunate. De cativa ani , printre altele cultiv Pleurotus,  la scara mica. Pe o suprafata de 5 metri lungime cu 3,50 latime si inalta de 2,10 m, "cultiv" cam o tona si un pic de compost. Ei pana sa ajung sa inteleg cat de cat limbajul buretelui Pleurotus, m0am dat cu capu de diverse probleme. Dar nu m-am oprit am mers inainte si am invatat ca orice lucru se intampla cu un sens. Am invatat multe din experienta cresterii Pleurotus. culmea nu numai depsre pleurotus ci mai ales despre mine. Daca pot spune ciupercaria e ca un mic "laborator"alchimic pentru mine. Poate am sa va impartasesc aceasta experienta mai pe larg si cand o sa mai prind si eu glas pe aici ca acu sunt cam nou:P Sincer ma pasioneaza de ceva timp ideea sa fac o minilivada. E momentu sa imi extind micul laborator la nivel de lvada. Acu strang bani de pamant ca nu am pamant, si apoi de nuci. Daca va spun din ce o sa radeti, din internet, practic din nimik am facut pana acuma 178 de dolari in vre o 2 luni. E putin stiu dar sunt bani pusi departe numai pentru asta de ei nu ma ating. Cine stie de unde vor mai veni altii si pana la urma gasesc si eu o bucata de pamant:P. M-am gandit sa ma asociez dar nu prea vrea nimeni.
Conectat

Calin Rotaru

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 35
  • Data şi locul naşterii: Arad, 02 ian. 1980
  • Localitatea de domiciliu: Arad
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Psihologie
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #3 : Mai 26, 2011, 02:26:06 »
Cum spuneam nu doreste nimeni sau inca nu am gasit eu pe cineva potrivit. Pana la urma o sa imi i-au  un hectar de pamant si am sa platez nuci. Pana atunci ma gandesc la altceva. Poate din marii sau micii producatori de nuci se gaseste vreunul care ar fi interesat de discutii despre Pleurotus, la schimb cu informatie despre Pleurotus. Ce spuneti dragilor si dragelor?  (experimentata de mine si limitata de trairea mea legata de  ciuperci). Desigur nu ma supar sa gasesc pe cineva care sa stea la taclale constructive cu mine asa pur si simplu despre nuci. Am citit o carte despre nuci dar altfel te invata un om. Cu acestea find spuse va zic Bine vam regasit!
Conectat

Birgoz Florin

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 1
  • Data şi locul naşterii: 11.02.1980 aiud
  • Localitatea de domiciliu: aiud
  • Profesia: sofer
  • Ocupaţia: sofer
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #4 : Iunie 05, 2011, 00:11:45 »
Buna ziua ,sunt din aiud ,jud.alba si ma m gindit sa cultiv ciuperca PLEUROTUS pe bustean .As dori sa stiu citeva lucruri.pot sa pun busteni in gradina? pt.50 de busteni cit ma coasta saminta ?cit dureaza incubatia si daca pot sa o fac in luna iunie?sa fac incubatia in groapa de pamint?busteni ce diametru si lungime sa fie?busteni sunt buni daca ii procur acum?de unde sa cumpar saminta si de ce fel sa fie? Va multumesc !!! am pus totusi multe intrebari sper sa imi raspundeti.Pt.prima oara vreau sa le cultiv experimental si daca merge ma extind .la revedere
Conectat

Calin Rotaru

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 35
  • Data şi locul naşterii: Arad, 02 ian. 1980
  • Localitatea de domiciliu: Arad
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Psihologie
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #5 : Iunie 20, 2011, 16:02:31 »
Din cate stiu se pot pune bustenii si in gradina la umbra unui pom apoi acoperiti cu un strat de frunze. Eu am cultivat doar pe saculeti. kg de miceliu este undeva la 5-7 lei din cate stiu, dar procedua de insamantare e mai altyfel decat pe compostul obisnuit. Se fac anumite orificii in bustean unde se inoculeaza miceliu si apoi se acopera cu  paie si frunze bustenii respecticvi, asezati intr-o groapa in pamant. Stiou doar ca randamentul e foarte scazut dar se intinde pe o perioada mai mare de timp. Urmativa visul, dar ascultati sfaturile celorlalti. Incercati pe paie direct nu pe busteni.
Conectat

Radu Lungu

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 195
  • Data şi locul naşterii: 07.02.1970
  • Localitatea de domiciliu: Iasi
  • Profesia: psiholog
  • Ocupaţia: Administrator
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #6 : Iunie 20, 2011, 21:39:09 »
 Chiar daca daca nu este vorba de pleurotus, voi posta aici pentru ca sunt tot ciuperci.
 Mama mea cultiva ciuperci de padure din acelea care apar toamna, sub ciresii din gradina. Investitia a fost minima si a fost facuta doar o data. Cum a procedat?
 Intr-o toamna s-a dus la padure cu tata si sau intors cu vreo trei saci cu ciuperci. Dupa ce le-a spalat si curatat, apa aia a aruncat-o impreuna cu resturile sub ciresii pe care ii aveam in gradina. In toamna urmatoare, au iesit ciuperci si asta s-a intamplat si in anii urmatori. De fiecare data dupa ce spala ciupercile si le curata, apa si acele resturi le arunca sub ciresi. Desigur, terenul de sub copaci era udat cand nu ploua, pentru a fi suficienta umezeala. Stratul de frunze de sub copaci asigura compostul, la fel ca in padure. Sub copacii mari, bine crescuti, nu prea creste altceva din cauza umbrei. Ciupercile da, asa ca asta e o modalitate de a valorifica terenul respectiv.
 Cei care au ciresi in gradina (poate cresc si sub alte soiuri de copaci, nu stiu, se poate incerca), pot incerca. Se poate incerca si cu alte specii de ciuperci de padure, nu doar cu acelea care apar toamna. Succes.
Conectat

Calin Rotaru

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 35
  • Data şi locul naşterii: Arad, 02 ian. 1980
  • Localitatea de domiciliu: Arad
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Psihologie
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #7 : Decembrie 22, 2011, 17:25:25 »
Va atasez aici un link cu ciupercile mele. http://youtu.be/8Xh5K6kCULQ
Conectat

Dragomirescu Valentina

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 1
  • Data şi locul naşterii: 27 10 1973
  • Localitatea de domiciliu: vrancea focsani
  • Profesia: administrator
  • Ocupaţia: constructii
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #8 : Octombrie 09, 2012, 14:49:27 »
salutare ! incerc sa ma lamuresc cm sa faca si GAINA MEA OUA DE AUR de  doua sezoane cumpar sacii gata insamantati  cu pleurotus  am avut cele mai mari bucurii dat fiind faptul ca in prealabil au inghetat si la ceva timp au iesit  au fost ca si copii nostri de la primul buchet  pana la niste anomalii deci cam din toate  am avut daca se poate spune asa ,anul asta in 13 oct 2012 am "pasteurizat" si noi ca de ne-am mai edificat pe ici pe colo  dar dat fiind faptul ca eu nu detin rabdare  acu' s-au mucegait  nu mult dar cred ca se mai extinde au facut niste butoni pedelisti(portocalii) pe la gaurile din saci dar de albit nici vorba .Sa mai zic si pas cu pas cum am facut ...mai tarziu sa nu ma fac chiar din prima de ...bafta .Sunt convinsa ca nu am pus intrebarea compostul uscat sau umed sa fie  cantarit ok dar cum il mai cantaresc cand el e in ditamai platforma  la inmuiat si sa mai spun ca ipsos am cantarit tot la cantitatea de paie uscate  si uite asa s-a dovedit ca eu detin cocsul si nu closca de aur . E drept ca nu o sa -mi zica nimeni  amanuntit cum si ce se pune ca unde ar mai fi efortul meu   ,ca la scris mai am curaj sa intreb dar va spun ca nu am avut curajul sa -l intrebam pe domnul de la care luam sacii  gata insamantati ca e un tip  seviabil si nu INDRAZNESC daca imi va pune in sac seminte de DOVLEAC in loc de PLEUROTUL  ;D
Sa mai intreb  aici dar cum se face pasteurizarea chimica (cantitate apa -funficid-compost)? ::)(CACI CU PASTEURIZAREA AM LAMURIT-O)
VA ZIC SI EU UNELE SECRETE LA TERMOPANE SI FIR FORJAT  CA LA ASTEA MA PRICEP...
Conectat

Calin Rotaru

  • Utilizator
  • Mesaje postate: 35
  • Data şi locul naşterii: Arad, 02 ian. 1980
  • Localitatea de domiciliu: Arad
  • Profesia: Inginer
  • Ocupaţia: Psihologie
Re: CULTIVAREA CIUPERCILOR PLEUROTUS
« Răspunde #9 : Aprilie 30, 2013, 10:40:58 »
Pasteurizarea chimica e un proces care e practicat dar nu e agreat de cei care cultiva BIO.
Din cate stiu se poate face o pasteurizare de genul acesta cu var si topsin dar nu mai stiu cantitatile...oricum nu mari, iar paiele sau ce puneti in compost trebuiesc sa fie  cat mai curate si mai proaspete.....aici exista multa informatie despre pleurotus....muuulta muulta. http://totalmush.com/mushrooms/index.php?topic=93.0
Conectat
 


Counter de vizitatori